Home » Eveniment   

Eveniment

Despre Herta Muller la Deutsche Welle (Magazin Cultural)

"România Hertei Müller – văzută cu ochii celorlalți" - Autor: Rodica Binder

România Hertei Müller – văzută cu ochii celorlalți

Autor: Rodica Binder
Redactor: Alexandra Sora
© Deutsche Welle


    De cînd Hertei Müller i-a fost atribuit Premiul Nobel pentru literatură, nu trece o zi fără ca România, trecutul ei dictatorial, istoria minorității germane să nu fie tematizate în mass media.
    Scriitorul suedez Richard Swartz, bun și vechi prieten și cunoscător al țării, declarat persona non grata de regimul comunist, povestește acum în paginile cotidianului SÜDDEUTSCHE ZEITUNG cum i-a fost dat să o cunoască într-o vizită făcută demult la Timișoara pe cea care avea să devină în 2009, laureata Premiului Nobel pentru Literatură. În urmă cu doar cîteva zile, în coloanele suplimentului literar al ziarului DIE WELT, criticul literar Uwe Wittstock dezvăluia potențialul de creativitate literară existent în ceea ce s-ar putea numi a Treia Europă, periferia spațiului de limbă și cultură germană sau, cu alte cuvinte, marginile fostului Imperiu Habsburgic. Erau citați, desigur, Paul Celan și Rose Ausländer și, mai aproape de noi, regretații Oskar Pastior și Rolf Bossert, apoi Richard Wagner, Ernest Wichner, Gerhard Csejka, Franz Hodjak…și firește, la loc de cinste, Herta Müller.
    Binecunoscutul critic literar era uimit de miraculoasa productivitate literară a acestui spațiu. Dacă Uwe Wittstock ar fi citit cîteva fragmente din scrierile lui Nicolaus Sombart, care și el mai demult s-a oprit asupra „inexplicabilului” fenomen, rezumîndu-se doar la perioada interbelică, ar fi intrat în posesia cîtorva lămuriri.
    Herta Müller a descris foarte inspirat ce a însemnat pentru ea învățarea la vîrsta de 15 ani a limbii române: ”Am învățat-o ca și cum aș fi mîncat-o. Și gustul ei mi-a plăcut.”
    Cînd Richard Swartz, pe atunci ziarist la SVENSKA DAGBLADET, vizitase România, oprindu-se și la Timișoara, Herta Müller era studentă, apropiată grupului literar Aktionsgruppe Banat. Membrii acestuia erau genii tinere și pe deasupra, bărbați. Doar o singură femeie se afla acolo, neinfluențabilă, tăcută, prost dispusă, cu părul tuns scurt, vopsit strident, într-un roșu-orange. Am întrebat-o în cele din urmă, mai mult din curtoazie decît din interes, ce face. Mi-a răspuns morocănos:”Și eu scriu”. Pe-atunci ea nu publicase încă nici o carte. Numele ei : Herta Müller.
    Ca puțini ziariști și publiciști, Richard Swartz a rămas legat de locurile prin care a trecut, traversînd Europa de est de-a lungul și de-a latul. Mărturiile acestor călătorii, multe dintre ele aventuroase, ba chiar periculoase în perioada războiului rece, sunt consemnate în volumul Room Service, apărut și în limba română, în urmă cu zece ani.
    Fragmentul citat este extras însă din articolul publicat de Richard Swartz în cotidianul bavarez, firește după ce s-a aflat că Herta Müller este laureata din acest an a Nobelului pentru Literatură.
    Scriitorul suedez crede că autorii germani originari din România sunt prea puțin cunoscuți, că literatura lor deține și unele particularități lingvistice, cum o dovedește pînă și cazul lui Nicolaus Lenau care, din fericire, nu a avut parte de o „dictatură” care i-a făcut pe Celan sau pe Pastior să se îndoiască de capacitatea limbajului de a rămîne „incoruptibil”, și să se teamă de eventualitatea de a fi instrumentalizați de el.
    Richard Swartz poposește în România cam prin 1981, îl cunoaște pe Nikolaus Berwanger, redactorul șef al ziarului Neuer Banater Zeitung, membru al nomenclaturii dar în același timp ocrotitor al tinerilor scriitori germani pe care-i numea „poeții mei”.
    Figură ambiguă, măcinat interior de compromisurile pe care trebuia să le facă, Berwanger avea să-i declare oaspetelui străin cu curaj, la București, cum vede el comunismul: un amestec de bizantinism, fascism și naționalism.
    Cercul tinerilor literați pe care el i-a luat sub aripă erau oricum suspecți, dictatorii urîndu-i pe toți cei care țin pana în mînă, din care motiv și mașinile de scris au fost înregistrate la poliție. Swartz schițează și un portret de grup al tinerilor poeți ca și foarte sumar, episodul emigrării etnicilor germani, pe care Ceaușescu îi lăsa să plece în schimbul sumei de „răscumpărare” achitată de Germania…
    În cele din urmă, va lua calea apusului și protectorul grupului de poeți din care făceau parte Johann Lippet, Horst Samson, William Totok, Rolf Bossert, Richard Wagner, care trecea și drept cel mai talentat dintre ei.
    Aproape toți s-au stabilit după emigrare, în Berlinul de vest. Richard Swartz nu-și aduce aminte ca atunci cînd l-a vizitat pe Niki Berwanger la Timișoara, acesta să fi vorbit de plecarea în Germania. Tot din amintiri, Swartz  înclină să creadă că tinerii scriitori germani voiau pe atunci să rămînă în România cu statutul de autori de limbă germană, poate și dintr-un anume patriotism local.
    Articolul lui Richard Swartz, publicat în SÜDDEUTSCHE ZEITUNG ar putea avea și un  post scriptum care de fapt este deja o altă poveste.
    Imaginile fotografice ale satului natal al Hertei Müller, Nitzkydorf, sunt de-acum de notorietate internațională. Autoarea și-a înregistrat amintirile din copilăria bănățeană, pe două discuri compacte, apărute la editura Supposé din Berlin sub titlul „Noaptea-i făcută din cerneală”.

   

 




Alte stiri

Lansarea volumului "Francezi in Banat, banateni in Franta" de Smaranda Vultur

Lansarea volumului "Francezi in Banat, banateni in Franta" de Smaranda VulturMarți, 22 ianuarie 2013, la orele 17.00, în librăria "Esotera" (str. Lucian Blaga, nr.2 ), va avea loc lansarea volumului Francezi în Banat, bănățeni în Franța de Smaranda Vultur. Prezintă Adriana Babeți, Viorel Marineasa, Alina Radu și Cornel Ungureanu.


Lansarea volumului "Basarabeni si bucovineni in Banat" - Timisoara, 25 februarie 2011

Lansarea volumului "Basarabeni si bucovineni in Banat" - Timisoara, 25 februarie 2011


"Basarabeni si bucovineni in Banat"

"Basarabeni si bucovineni in Banat"Volumul "Basarabeni si bucovineni in Banat", coordonat de Smaranda Vultur si Adrian Onica, a aparut sub egida Centrului Interdisciplinar de Studii Regionale al Universitatii de Vest din Timisoara. Publicat la Editura Marineasa in cadrul unui proiect finantat de Consiliul Judetean Timis, volumul reuneste povestiri de viata ale refugiatilor basarabeni si bucovineni in Banat. Volumul este prefatat de Smaranda Vultur si povestirile de viata sunt precedate de un studiu introductiv (Ocupatia sovietica a Basarabiei si a Bucovinei de Nord: teroarea comunista si refugierea populatiei in Romania), semnat de Igor Casu, doctor in istorie, cadru didactic la Facultatea de Istorie si Filosofie a Universitatii de Stat din Chisinau, Republica Moldova.


Lansarea volumului "Memoria salvata II"

Lansarea volumului "Memoria salvata II"Vineri, 12 martie 2010, in amfiteatrul A01 al Universitatii de Vest din Timisoara, va avea loc lansarea volumului "Memoria salvata II", coordonat de Smaranda Vultur si Adrian Onica. Vor prezenta: Adriana Babeti, Rodica Binder, Otilia Hedesan, Dana Percec si Smaranda Vultur.


DVD - "Harta memoriala a Banatului"

DVD - "Harta memoriala a Banatului"


Toamna femeilor - Deutsche Welle (Magazin cultural)


Romanul "Atemschaukel" de Herta Muller - prezentare Deutsche Welle (Magazin cultural)

Prezentarea romanului "Atemschaukel" de Herta Muller la emisiunea "Magazin cultural"- radio Deutsche Welle (autor Rodica Binder)


Herta Muller in volumul "Le Banat: Un Eldorado aux Confins"

Herta Muller in volumul "Le Banat: Un Eldorado aux Confins"Fisa bibliografica a scriitoarei Herta Muller, publicata in volumul "Le Banat: Un Eldorado aux Confins", poate fi consultata on-line pe site-ul www.memoriatimisoarei.ro


Documentar despre Sinagoga din Cetate

TVR a realizat un documentar despre Sinagoga din Cetate, care va participa la un concurs intre 30 de monumente din Romania, propuse pentru a primi o suma pentru restaurare.Episodul nostru se va difuza duminica 27 septembrie 2009 pe TVR 1 la ora 17, tot duminica 27 septembrie 2009 pe TVRC la ora 18.10 cu reluare joi 1 octombrie la ora 15.05 si pe tvr 3 martea in 29 septembrie, respectiv 6 octombrie de la ora 19.00. Sinagoga intra a treia in film. Va rugam sa urmariti documentarul si, daca va convinge, sa votati in modul indicat de realizatori, pentru Sinagoga din Cetate.



 

Categorii de surse memoriale