Surse memoriale

Am încercat să introducem, să descriem ( prin indici) şi să corelăm în această bază de date, făcându-le accesibile celui interesat, mai multe tipuri de surse memoriale privitoare la orasul Timisoara, fiecare din ele reprezentând un tip specific de practică memorială :

- Monografii, adică lucrări care prezintă în perspectivă diacronică o localitate, o instituţie, o comunitate, un domeniu de activitate, o stradă etc., evidenţiind cauzalităţi de tip istoriografic; lucrări care prezintă şi analizează fapte semnificative (evenimente), evidenţiind rolul avut de o localitate, o instituţie, familie, personalitate etc., într-un context mai larg ; lucrări care prezintă şi analizează personalităţi, instituţii specifice; lucrări care inventariază localităţi, instituţii, persoane etc; lucrări care descriu şi analizează comunităţi, obiceiuri, tradiţii, obişnuinţe, gesturi, practici etc. Ca formă de discurs memorial, monografia ne permite să analizăm relaţiile care se stabilesc între memorie şi istorie şi felul în care e valorificată şi administrată de diverşi actori sociali memoria şi istoria unor comunităţi, locuri, instituţii, familii etc., permiţându-ne să accedem la un material foarte divers şi interesant sub aspectul istoriei culturale a unei regiuni în care acest tip de practică s-a bucurat de mult prestigiu şi succes. De acest segment al cercetării s-a ocupat în mod special istoricul Vasile Docea.

-  Surse literare, adică lucrări de tip ficţional care participă la conturarea în plan imaginar a unei teme şi la constituirea memoriei unui loc, a unui timp. Adriana Babeţi şi Cornel Ungureanu care au asigurat prelucrarea acestor tipuri de surse şi selecţia lor, au avut în vedere lucrări ale unor scriitori care scriu în mai multe limbi specifice Banatului. Activitatea de introducere a acestor surse în baza de date  a fost precedată de o clasificare tipologică a acestor surse redactate în mai multe limbi ( română, germană, maghiară, sârbă, slovacă etc) şi de analiza lor în legătură cu statutul lor de practici memoriale şi cu problematica identităţilor culturale. Rezultat al unor cercetări anterioare în diferite proiecte personale sau ale Fundaţiei A treia Europă asupra literaturii central europene, selecţia făcută de Adriana Babeţi şi Cornel Ungureanu  în perimetrul literaturii bănăţene, ţine cont de plasarea acesteia într-un context mai larg decât cel strict regional şi de experienţa de lucru la Dicţionarul romanului central – european.

- Memorii şi jurnale (de diverse tipuri, inclusiv cele de călătorie). O parte dintre memorii şi jurnale au un statut de frontieră, fiind la limita dintre scrierea autobiografică şi literatură. Ele au fost inventariate şi introduse în baza de date fără a ţine cont de aceste particularităţi. Am selectat în cadrul acestor practici memoriale cu caracter autobiografic atât memorii şi jurnale publicate, cât şi unele care se află în manuscris în arhive personale, arhive de familie sau arhiva Fundaţiei a Treia Europă. Ca şi în cazul celorlalte tipuri de surse, am menţionat în baza noastră de date locul unde se află sau au fost publicate, perioada istorică sau de viaţă la care fac referinţă, temele în jurul cărora se focalizează. La prelucrarea, selecţia şi introducerea acestor tipuri de surse a participat întreaga echipă şi s-a cerut şi sprijinul unor cercetători din afara grupului care a lucrat la baza de date, în primul rând al lui Valeriu Leu, cercetător. pr. I la Muzeul Banantului Montan din Reşiţa, un specialist reputat în domeniu.

- Corespondenţă.  Am avut în vedere volume de corespondenţă literară şi nu numai, în cadrul căreia se face referinţă la Timisoara sau la diferite aspecte ale vieţii din Timisoara în diferite perioade istorice.

- Surse orale. În această categorie am avut în vedere două categorii : surse de istorie orală şi surse orale cu caracter de document etnografic.

Surse de istorie orală
Cea mai mare parte dintre aceste tipuri  de surse sunt interviuri cu povestiri de viaţă din Arhiva de istorie orală a Fundaţiei A treia Europa. Această arhivă a fost creată în cadrul a diferite programe de cercetare al Fundaţiei, începând cu  anul 1997 de un grup studenţi şi cercetători constituiţi în Grupul de istorie orală şi antropolgie culturală  coordonat de Smaranda Vultur, grup din care au făcut sau mai fac parte, Aurora Dumitrescu, Bogdan Nadolu, Adrian şi Roxana Onica, Mihaela Sitariu, Raluca Gaga Mateescu, Alexandra Dorca Jivan, Gilda Vâlcan, Florina Jinga, Ramona Magheţi, Ştefana Neamţiu, Mihai Crâznic, Adriana Roşioru, Antonia Komlosi, Simona Branc. Arhiva conţine peste 800 de ore de înregistrare cu interviuri sub formă de povestiri de viaţă şi 30 de interviuri dirijate privitoare la memoria vieţii în Timişoara. Interviurile din arhivă sunt transcrise, majoritatea editate pe computer şi însoţite în multe cazuri de fotografii şi alte documente personale. Persoanele intervievate aparţin generaţiilor născute între 1908 şi 1965. Fişele de interviu introduse în baza noastră de date ne dau acces la marea diversitate de statut social, etnic, religios, de experienţe de viaţă, care se reflectă şi în conţinutul interviurilor. Indicii şi alte criterii ale descrierii interviurilor ne dau acces la temele cele mai des evocate ( familie, educaţie, carieră profesională, grup de prieteni etc), dar şi la relaţiile sau imaginile pe care şi le fac despre ei şi despre alţii români, germani, maghiari, sârbi, evrei, bulgari, slovaci, cehi, rromi etc. care au trăit sau trăiesc în Banat. Pe lângă povestirile de viaţă am introdus şi vom continua să introducem interviuri ghidate sau semidirijate, care au focalizat teme de cercetare precise, cum ar fi deportările în Bărăgan sau cele în URSS, deportările în Transnistria, Revoluţia din 1989 la Timişoara, colectivizarea, memoria vieţii urbane în Banat, tema bătrâneţii sau a morţii, relaţiile de Gender etc. La unele din aceste cercetări au participat studenţi şi masteranzi.

Sursele orale extrase din sau având caracter de document etnologic provin în marea lor majoritate din Arhiva de Folclor a Universităţii de Vest administrată de Otilia Hedeşan şi din cercetările de teren ale acesteia.Ele sunt sau povestiri cu caracter memorial ale subiecţilor intervievaţi sau documente etnografice propiu-zise, privind practici, ritualuri, obiceiuri. Ca şi în cazul celorlalte surse, descrierea prin indici tematici ne permite corelarea acestor surse cu celelalte folosite în baza de date. Prin căutarea „carnaval” de pildă, se poate accede atât la mărturiile etnologice cât şi la relatările martorilor sau actorilor implicaţi în acest tip de practică festivă prezente în inteviuri sau la consemnări din monongrafii.