Home » Surse memoriale   

Surse memoriale

Am încercat să introducem, să descriem ( prin indici) și să corelăm în această bază de date, făcându-le accesibile celui interesat, mai multe tipuri de surse memoriale privitoare la orasul Timisoara, fiecare din ele reprezentând un tip specific de practică memorială :

- Monografii, adică lucrări care prezintă în perspectivă diacronică o localitate, o instituție, o comunitate, un domeniu de activitate, o stradă etc., evidențiind cauzalități de tip istoriografic; lucrări care prezintă și analizează fapte semnificative (evenimente), evidențiind rolul avut de o localitate, o instituție, familie, personalitate etc., într-un context mai larg ; lucrări care prezintă și analizează personalități, instituții specifice; lucrări care inventariază localități, instituții, persoane etc; lucrări care descriu și analizează comunități, obiceiuri, tradiții, obișnuințe, gesturi, practici etc. Ca formă de discurs memorial, monografia ne permite să analizăm relațiile care se stabilesc între memorie și istorie și felul în care e valorificată și administrată de diverși actori sociali memoria și istoria unor comunități, locuri, instituții, familii etc., permițându-ne să accedem la un material foarte divers și interesant sub aspectul istoriei culturale a unei regiuni în care acest tip de practică s-a bucurat de mult prestigiu și succes. De acest segment al cercetării s-a ocupat în mod special istoricul Vasile Docea.

Surse literare, adică lucrări de tip ficțional care participă la conturarea în plan imaginar a unei teme și la constituirea memoriei unui loc, a unui timp. Adriana Babeți și Cornel Ungureanu care au asigurat prelucrarea acestor tipuri de surse și selecția lor, au avut în vedere lucrări ale unor scriitori care scriu în mai multe limbi specifice Banatului. Activitatea de introducere a acestor surse în baza de date  a fost precedată de o clasificare tipologică a acestor surse redactate în mai multe limbi ( română, germană, maghiară, sârbă, slovacă etc) și de analiza lor în legătură cu statutul lor de practici memoriale și cu problematica identităților culturale. Rezultat al unor cercetări anterioare în diferite proiecte personale sau ale Fundației A treia Europă asupra literaturii central europene, selecția făcută de Adriana Babeți și Cornel Ungureanu  în perimetrul literaturii bănățene, ține cont de plasarea acesteia într-un context mai larg decât cel strict regional și de experiența de lucru la Dicționarul romanului central – european.

- Memorii și jurnale (de diverse tipuri, inclusiv cele de călătorie). O parte dintre memorii și jurnale au un statut de frontieră, fiind la limita dintre scrierea autobiografică și literatură. Ele au fost inventariate și introduse în baza de date fără a ține cont de aceste particularități. Am selectat în cadrul acestor practici memoriale cu caracter autobiografic atât memorii și jurnale publicate, cât și unele care se află în manuscris în arhive personale, arhive de familie sau arhiva Fundației a Treia Europă. Ca și în cazul celorlalte tipuri de surse, am menționat în baza noastră de date locul unde se află sau au fost publicate, perioada istorică sau de viață la care fac referință, temele în jurul cărora se focalizează. La prelucrarea, selecția și introducerea acestor tipuri de surse a participat întreaga echipă și s-a cerut și sprijinul unor cercetători din afara grupului care a lucrat la baza de date, în primul rând al lui Valeriu Leu, cercetător. pr. I la Muzeul Banantului Montan din Reșița, un specialist reputat în domeniu.

- Corespondență.  Am avut în vedere volume de corespondență literară și nu numai, în cadrul căreia se face referință la Timisoara sau la diferite aspecte ale vieții din Timisoara în diferite perioade istorice.

- Surse orale. În această categorie am avut în vedere două categorii : surse de istorie orală și surse orale cu caracter de document etnografic.

Surse de istorie orală
Cea mai mare parte dintre aceste tipuri  de surse sunt interviuri cu povestiri de viață din Arhiva de istorie orală a Fundației A treia Europa. Această arhivă a fost creată în cadrul a diferite programe de cercetare al Fundației, începând cu  anul 1997 de un grup studenți și cercetători constituiți în Grupul de istorie orală și antropolgie culturală  coordonat de Smaranda Vultur, grup din care au făcut sau mai fac parte, Aurora Dumitrescu, Bogdan Nadolu, Adrian și Roxana Onica, Mihaela Sitariu, Raluca Gaga Mateescu, Alexandra Dorca Jivan, Gilda Vâlcan, Florina Jinga, Ramona Magheți, Ștefana Neamțiu, Mihai Crâznic, Adriana Roșioru, Antonia Komlosi, Simona Branc. Arhiva conține peste 800 de ore de înregistrare cu interviuri sub formă de povestiri de viață și 30 de interviuri dirijate privitoare la memoria vieții în Timișoara. Interviurile din arhivă sunt transcrise, majoritatea editate pe computer și însoțite în multe cazuri de fotografii și alte documente personale. Persoanele intervievate aparțin generațiilor născute între 1908 și 1965. Fișele de interviu introduse în baza noastră de date ne dau acces la marea diversitate de statut social, etnic, religios, de experiențe de viață, care se reflectă și în conținutul interviurilor. Indicii și alte criterii ale descrierii interviurilor ne dau acces la temele cele mai des evocate ( familie, educație, carieră profesională, grup de prieteni etc), dar și la relațiile sau imaginile pe care și le fac despre ei și despre alții români, germani, maghiari, sârbi, evrei, bulgari, slovaci, cehi, rromi etc. care au trăit sau trăiesc în Banat. Pe lângă povestirile de viață am introdus și vom continua să introducem interviuri ghidate sau semidirijate, care au focalizat teme de cercetare precise, cum ar fi deportările în Bărăgan sau cele în URSS, deportările în Transnistria, Revoluția din 1989 la Timișoara, colectivizarea, memoria vieții urbane în Banat, tema bătrâneții sau a morții, relațiile de Gender etc. La unele din aceste cercetări au participat studenți și masteranzi.

Sursele orale extrase din sau având caracter de document etnologic provin în marea lor majoritate din Arhiva de Folclor a Universității de Vest administrată de Otilia Hedeșan și din cercetările de teren ale acesteia.Ele sunt sau povestiri cu caracter memorial ale subiecților intervievați sau documente etnografice propiu-zise, privind practici, ritualuri, obiceiuri. Ca și în cazul celorlalte surse, descrierea prin indici tematici ne permite corelarea acestor surse cu celelalte folosite în baza de date. Prin căutarea „carnaval” de pildă, se poate accede atât la mărturiile etnologice cât și la relatările martorilor sau actorilor implicați în acest tip de practică festivă prezente în inteviuri sau la consemnări din monongrafii.

 

 


 

Categorii de surse memoriale